Prezentul

Uitasem cum era. Să fi trecut ani buni de când am mai simțit vreo palpitație la departamentul cardio, până de curând. Apoi mi-am dat seama că am cerut prea multe de la cineva care nu avea nici puține de dat. Din punctul meu de vedere, ceream mai puțin decât aveam de gând să ofer.


Am fost la un moment dat în club ContRol, după o zi minunată şi colorată. Muzica îmi dădea mici semne din când în când şi până la urmă am început să dansez, aproape ca într-o transă. Mă gândeam la trecut, la prezent, la viitor... Şi mi-am dat seama. Dansul meu era tot acela potrivit pentru un om singur. Ca în trecut. Sau ca în viitor?


Prezentul îmi era dat la o parte pentru că ea trăia în trecut, iar viitorul era inevitabil.