20 februarie 2011

17 februarie 2011

Cu sau fara



În momentul ăsta, oricare variantă e la fel de bună. Aşa că nu e greu să o accept pe cea de-a doua.

12 februarie 2011

Nu "multumesc"

Urăsc cuvântul ăsta. Mai e puţin şi se împlineşte o lună. Ar fi prea uşor.

Se închid toate uşile dacă ajungem la Mulţumesc...

10 februarie 2011

Movie Review: The Tourist

The Tourist este un film la care n-o să mă uit niciodată.

În schimb, filmul ales iniţial era o comedie romantică, semi-dramă. Pentru urechile mele, sună la fel ca şi coliva la înmormântare: singurul lucru care e cât de cât dulce, dar nici ăsta nu e ceva extraordinar. Şi aşa că am ales singura altă opţiune de film de la care nu aveam nici aşteptări bune, nici rele: The Green Hornet.

N-am ştiut sigur dacă va fi un film 3D sau nu până nu am ajuns la intrarea în sală. Ne-am zis că măcar vedem nişte efecte 3D dacă filmul n-o să fie cine ştie ce, după ce am primit fiecare câte o pereche de ochelari. Ca de obicei, reclame şi trailere în prostie la început. Oroarea, totuşi, ne-a luat pe toţi pe nepregătite! Unul din "trailerele" puse pe ecran înaintea începerii filmului era cu nişte actori rataţi, români, care sparg bariera celui de-al patrulea zid care stă în mod normal între spectatori şi acţiunea filmului. Vedem foste "stele" ale cinematografului românesc cu machiaj care să-i facă să pară că sunt ţigani şi care se prostesc în faţa noastră, în 3D. Îmi duc mâinile la gură, în formă de portavoce.


(râzând) - Cineva a strigat "Muie!", îmi zice un prieten.


Jumătate de sală a râs şi a aplaudat. Cealaltă, fără reacţie.
M-am gândit în drum spre casă că mai bine aruncam şi cu un bocanc înspre ecran.
De acum încolo... duceţi-vă la filme în cinema mai târziu, ca să nu vedeţi şi ţigănie în 3D.

3 februarie 2011

Degeaba



Nu-i așa că ne complicăm degeaba? Să știi că nu te-am mințit niciodată ;)

Senzatie

  Radiohead - Reckoner (Leftside Wobble Off-World Excursion) WAV by Leftside Wobble

Timpul trece mai încet, dar totuși simt că trece pe lângă mine. În mod ciudat, vreau să rămân în continuare pe poziție și în același timp să nu renunț... 
Nu era aceea întrebarea pe care o păstram.

1 februarie 2011

Sa te expui

E greu de explicat. Ideea generală este să nu ajungi în aşa fel încât să fii expus situaţiilor neplăcute. Te seacă atunci când greşeşti cu ceva şi nu mai ai cum să te aperi, pentru că scuzele de orice fel sunt inutile.

Pe de-o parte, fiecare din noi şi-a făcut impresia proastă că dacă te fereşti de asemenea situaţii, poate o să creadă restul lumii că suntem un pic mai perfecţi. Heh.

Pe de altă parte, atunci când unul din noi ajunge într-o asemenea situaţie, restul o să-l atace, o să-l vorbească pe la spate sau o să-şi facă măcar o părere proastă despre acel om ghinionist. Cei apropiaţi or să fie dezamăgiţi. Sau indiferenţi. Bineînţeles că, de regulă,  îl vor ajuta sau vor fi înţelegători cu el, dar adevărul e că şi în ochii lor a eşuat cumva.

Să te expui în mod conştient în faţa eşecului, a penibilului, ironiei, dezamăgirii, a iluziilor, jignirilor, sarcasmului... şi tot aşa... fără să ai impresii proaste despre tine şi fără să te intereseze ce cred ceilalţi...

Abia aşa vei fi mai liber!