23 octombrie 2010

În comun

     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. Acum două zile am văzut pe jos foile în formă de cupă ale unor brioşe. Erau împrăştiate înaintea mea, unii ar spune din cauză că nu prea e civilizaţie pe-acolo pe unde merg eu, dar nu. Ieri, când am trecut pe-acolo din nou, nu mai erau. M-am uitat în schimb la Luna care semăna de data asta cu o brioşă, dar care nu era gata încă. Nu vreau să am nimic în comun cu transportul în comun, aşa că mereu merg pe jos.
     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. O muscă a zburat deasupra meniului meu de la mec. Nu s-a aşezat pe nimic. Poate unii dintre noi sunt ca un meniu de la mec, iar alţii sunt ca o muscă. Musca ar fi vrut iniţial să se aşeze pe ceva. O fi văzut aşa de repede că meniul de la mec nu e bun? N-a zburat nici prea repede de lângă el. Dar a zburat.
     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. Mă gândesc că mă gândesc prea mult. Locul unde găsesc linişte, de care am crezut că era în mintea mea, e cel păstrat pentru ea. Merg pe jos, ca de obicei, dar nu prea văd ce e în jurul meu. Reverie. O văd, doar puţin. Mă liniştesc. Mi-e de-ajuns şi-atât. Mă descurc... şi mi-e frig.





P.S. Radio Guerrilla a difuzat exact melodia asta după câteva zile de când am scris articolul ăsta, nu cea remixată de ATB, dar nu o mai auzisem la nici un canal de radio de mulţi ani. Ce înseamnă asta?

Niciun comentariu: