Mă simt ca un dependent care încearcă să se lase. Am văzut o reclamă pentru cei care vor să se lase de fumat. Ce simplu pare. Iei o pastilă sau ții un plasture pe tine și ești fericit apoi.
Până azi, nu m-am gândit la asta, dar de când s-a... terminat... aveam mereu impresia că o să te văd pe stradă sau prin metrou. Chiar era ceva mai mult decât o impresie pentru că uneori îmi venea să cred că te văd cu adevărat printre oameni, dar era doar o tipă care semăna un pic cu tine. Apoi mai trecea un timp și iar îmi bătea inima mai tare, dar era din nou doar o altă tipă care semăna cu tine. Cu timpul, mi s-a diminuat atenția și era mai bine la un moment dat. Apoi m-am hotărât să fac altceva. De fiecare dată când vedeam o tipă care ar semăna și măcar un pic cu tine... trebuia să mă uit complet în altă parte și să nu mai întorc privirea spre ea până nu dispărea. Credeam că o să mă vindec, ca și cum aș fi folosit propriul meu plasture anti-A.
Nu știu cât de bine funcționează plasturii ăia anti-fumat, dar al meu n-a funcționat deloc! :)) Într-un fel, chiar a îngreunat recuperarea. Apropo de recuperare, eu mă recuperez ușurel. Chiar și boala asta îmi aduce aminte de tine! Poate aș vrea să știu chiar și cum te mai simți și ce se mai întâmplă din punctul de vedere al sănătății tale, dar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu