E foarte greu să te îndepărtezi de cineva, când știi că o să-ți lipsească. Chiar dacă știi că n-o să te mai gândești, cu timpul. Dar când acel cineva nu merită apropierea ta și ajungi să vezi asta, atunci te poți ajuta de rațiune ca să învingi emoțiile pe care le simți.
Un fost tovarăș, o fostă iubită, un fost coleg... Îi pierzi, dar faci loc pentru alții. Și pe viitor îți spui că o să-i alegi mai bine, pentru că ai învățat din trecut. Poate că o să uiți. Poate că o să găsești pe cineva nou și o să ți se pară mai bun. Dacă nu o să meargă nici cu cel nou, îl îndepărtezi și pe el, pentru că nu vrei să fii hrănit cu iluzii din nou.
Tu ai încercat. Unii ar putea spune că nu destul. Ce rost are să-i asculți pe ei? De ce să fii tu mereu cel care să încerce să mențină legătura?
Nu merită, și ăsta e adevărul gol goluț. Și asta nu înseamnă că ai renunțat, ci că ai făcut alegerea cea mai bună.
Fără iluzioniști.
Fără profitori.
Fără nehotărâți.
Fără persoane care sunt ca sucul Granini, cu pretențiile lui de suc natural...
20 octombrie 2011
9 octombrie 2011
3 octombrie 2011
Senzatie
i am thinking of you... just of who you are and what are you like... you being next to me sounds like having a dream, where everything is allright and just... float through it the whole time, as if it's some sort of rythm...
i think i can feel your rythm, even though we've never actually met...
i think i can feel your rythm, even though we've never actually met...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)