Umanitarii

Maneliştii sunt umanitari, de felul lor. Subiectul umanitar de azi este: Petrecerea la manelişti!

Când e vorba de o petrecere reuşită, ei îţi arată că muzica trebuie împărtăşită cu toţi vecinii, ba chiar tot cartierul dacă se poate. Iar grătarul pe care îl fac ei e de asemenea făcut într-un mod educaţional, ca să vadă toată strada cum trebuie făcut un grătar ca la carte: adică se face pe stradă, în faţa porţii deschise larg, prin care se poate vedea şi masa îmbelşugată pe care o au ei în curte. Asta dacă nu e şi masa pe stradă de asemenea.

Toată lumea ştie că un bun umanitar nu are prejudecăţi, de aceea maneliştii nu se sfiază să difuzeze şi unele (mai toate de fapt) melodii cu tentă sexuală, pentru că în acest fel copiii lor vor avea parte de o educaţie sexuală corectă şi în acelaşi timp şi de distracţie şi voie bună.

Apropo de ultimele cuvinte din propoziţia precedentă, nu chiar totul se rezumă la voie bună pentru manelişti! Dacă se întâmplă să nu îi convină cuiva metodele folosite de aceştia pentru a îşi desfăşura activitatea umanitară, aceştia se reped de asemenea să ofere lecţii despre cum să te baţi într-un mod cât mai eficient! De exemplu: la o ceartă aparent inofensivă cu vecinii, trebuie să te pregăteşti de bătaie, ba chiar să vii şi cu o furcă dacă ai la îndemână (caz real).

Continuăm data viitoare cu alte lecţii importante de la prietenii noştri umanitari,
Maneliştii!