Drifter

În comun

     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. Acum două zile am văzut pe jos foile în formă de cupă ale unor brioşe. Erau împrăştiate înaintea mea, unii ar spune din cauză că nu prea e civilizaţie pe-acolo pe unde merg eu, dar nu. Ieri, când am trecut pe-acolo din nou, nu mai erau. M-am uitat în schimb la Luna care semăna de data asta cu o brioşă, dar care nu era gata încă. Nu vreau să am nimic în comun cu transportul în comun, aşa că mereu merg pe jos.

     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. O muscă a zburat deasupra meniului meu de la mec. Nu s-a aşezat pe nimic. Poate unii dintre noi sunt ca un meniu de la mec, iar alţii sunt ca o muscă. Musca ar fi vrut iniţial să se aşeze pe ceva. O fi văzut aşa de repede că meniul de la mec nu e bun? N-a zburat nici prea repede de lângă el. Dar a zburat.

     Frigul nu mă deranjează, pentru că mă gândesc la altceva. Mă gândesc că mă gândesc prea mult. Locul unde găsesc linişte, de care am crezut că era în mintea mea, e cel păstrat pentru ea. Merg pe jos, ca de obicei, dar nu prea văd ce e în jurul meu. Reverie. O văd, doar puţin. Mă liniştesc. Mi-e de-ajuns şi-atât. Mă descurc... şi mi-e frig.

P.S. Radio Guerrilla a difuzat exact melodia asta după câteva zile de când am scris articolul ăsta, nu cea remixată de ATB, dar nu o mai auzisem la nici un canal de radio de mulţi ani. Ce înseamnă asta?

3D de România

    Cristi Iacob şi Valentin Popescu joacă alături de Nicolas Cage

     Titlu de articol, pe Realitatea.net. Nu m-aş lăuda.

    Primul film a fost prost. Actorii au părut cam penibili, cu unele excepţii (Eva Mendez nu are nevoie decât de un decolteu din când în când şi e de-ajuns), iar regia a fost de tot rahatul.

    Acum avem un sequel şi va fi turnat în România 100%. Regizorul de la primul film cred că a fost îngropat de atâtea păreri proaste despre film, pentru că acum e rândul altora să încerce să nu se facă de râs cu regia. De data asta vor fi doi regizori (Mark Neveldine şi Brian Taylor) pentru noul film şi, după câte se pare, oamenii au o experienţă bunicică, dar tot un stil predominat comercial. 

    Scenaristul (Scott M. Gimple) e trecut pe IMDB în primul rând ca Miscellaneous crew şi abia apoi ca Writer şi Producer.

    Cel mai nelăudabil lucru la acest film ar fi totuşi descrierea scenariului: 

As Johnny Blaze hides out in Eastern Europe, he is called upon to stop the devil, who is trying to take human form. 

    Nu în România, în Eastern Europe. În 3D.

    Ca un reminder, trailerul de la primul film: 

P.S. Există zvonuri cum că Jean Claude Van-Damme toarnă de asemenea un nou film, tot în România. Mai precis, în Bucureşti, prin halele părăsite ale fostului parc industrial Republica. Şanse mari să păţească la fel ca ăia din "Blair Witch Project", nu?

Enjoy the silence

Mă descurc, deocamdată.

Cum sa fii smecher

În timp ce mergeam spre casă, văd un "accident" la fel de serios ca reclama la cardul de credit:


Garaj abordat cu o intrare din marşalier.
Mașină autohtonă, plină de cruci și abțibilduri.
Geamurile închise, manele la maxim.
Cineva te dirijează, încearcă să te dirijeze cum trebuie.

Oglindă retrovizoare stânga, ruptă şi distrusă.

Reacţia lui? Priceless!

Fără control

Am prins forma cu coada ochiului drept. Modul în care era îndoită indica spre ceva asemănător cu cele mai mult ţinute în buzunar hârtii. Nu mai sunt din hârtie dar aşa li se zice, din obişnuinţă. Cu capul întors spre ea, am privit cu atenţie la obiectul pierdut pe jos şi în mintea mea se transforma din nimic în ceva. Deja ştiam ce e, dar nu ştiam cât de mare va fi surpriza, care a devenit o minune eventual. N-a trebuit să mă apropii mult, ca să identific corect obiectul care stătea pe jos în faţa mea.

Era o bancnotă de 100 de lei.

Împotriva naturii nu există lege.

                                            Şeptaru

Niciodata "doar prieteni"

Teaser vs Obsessed?

- esti aici?
...
- nu conteaza, vreau sa-ti spun ca nu am renuntat... inca. poate ai spune ca nu vrei sa ma ranesti daca nu mi-ai mai raspunde, dar e si o posibilitate sa imi raspunzi pentru ca... inca mai exista ceva... si daca chiar nu mai e nimic, atunci poti sa nu-mi mai raspunzi deloc. sincer, voi invata sa accept si asta... si daca nu m-ai inteles pana acum, eu chiar ma chinui usor zi de zi, pentru ca ma consuma tot ce e pe lista aia cu lucruri marunte care imi aduc aminte de tine si chiar si mai multe altele, pe care nu le-am mai scris... poate e doar o obsesie, dar... exista un alt sentiment care are aceleasi simptome, cand vine vorba de ce simte un barbat pentru o femeie... spune-mi ce e cu adevarat sau elibereaza-ma... cel mai greu este sa fii amagit de cineva...

Eu şi tu... sau noi

Mai întâi a fost o atracţie. Apoi întâlniri ciudate (remember Obor?). Ne-am riscat prima oară. Am început să ne cunoaştem mai bine, măcar dintr-o perspectivă. S-a ajuns la gânduri plăcute, începuturi de sentimente. Ne-am oprit.

Acum, dacă nu e vorba de un nou început... ce rost mai are?

Save room

Can't be happy all the time

Am ajuns dependenti de fericire si obsedati de beneficiile „gandirii pozitive”. Cand nu ne indopam cu pastile, citim studii care cauta neobosit fericirea, sau carti de self-help scrise de te-miri-cine despre cum poti ajunge la „o viata lipsita de griji”.

Dar cine spune ca trebuie sa fim fericiti? In Impotriva fericirii, savantul american Eric G. Wilson arata ca melancolia este un ingredient necesar al oricarei culturi vii. Ea este muza literaturii, a picturii si a muzicii, este forta pe care se sprijina ideile originale si trairile autentice. Vom alege un creier amortit cu Prozac sau un izvor al creativitatii care se hraneste din melancolie? E timpul sa ne eliberam de lanturile „gandirii pozitive” si sa acceptam tristetea noastra profund umana.

„Un eseu zvelt si dinamic, ce va starni cu siguranta controverse intr-o lume dominata de industria fericirii. Suntem obsedati de fericire, sustine Wilson, iar prescrierea generalizata de antidepresive este prima proba in acest proces. [...] Fara a «romanta depresia clinica», profesorul american arata cum melancolia este parte din orice cultura inovatoare, [...] iar meditatiile sale asupra marilor artisti, de la Melville la John Lennon, sunt tulburatoare.”Publishers Weekly.

Sursa www.Nemira.ro

You should allways...

  Remember Where You Lost It! by DJ Maquiavelo